Cateva pareri subiective de la intalnirea cu Sandero - aspectul exterior este placut, dar nu stiu de ce mie imi lasa impresia de masina mica. Adica, este o masina mica, dar parca design-ul accentueaza asta si mai mult. Detaliile sunt placute - stopuri, faruri, linii.
La interior, daca te rezumi numai la a privi, ramai cu o impresie buna. Daca incepi sa mai si atingi elementele interioare, te dezumfli destul de repede. Manerele acelea mult laudate din interior, scartiau la toate exemplarele pe care le-am pipait (adica vreo 4).
Elementele pe care le atinge soferul cel mai mult (adica volanul si schimbatorul) sunt mai atent lucrate decat restul. Pedalele sunt exact cum le vreau eu setate: ambreiaj si acceleratie mai moi, frane dozate astfel incat actionarea lor creaza o decelerare constanta.
Despre portbagaj numai de bine: este perfect pentru ceea ce vreau eu. De obicei cand plec undeva folosesc trollere, iar in Sandero, datorita adancimii si lungimii bune, acestea intra lejer (mult mai bine decat in clio hatch, unde trebuie sa folosesti forta).
Condus - aici am fost placut impresionat per ansamblu, pentru ca aveam asteptari mai scazute. Comparat cu Clio hatch mi se pare mai usor de condus, mai manevrabil Sandero (sau manevrabila ca nici nu stiu daca e de gen feminin sau masculin).
Directia nu e cea de pe Logan. Cel putin impresia asta mi-a lasat-o mie. E mai tare la viteze mari. Cu franele m-am inteles de minune.
Motorul nu impresioneaza, dar asta e oarecum normal avand in vedere ca masina avea putini km, si nici nu prea l-am tinut in turatii ridicate.
Suspensia placuta, dar aici am descoperit ceva ce nu-mi place. Pe traseul pe care l-am urmat erau speed-bump-uri. La trecerea peste acestea are exact acelasi comportament pe care-l are si Clio 2 (hatch si sedan). Adica sare spatele. Am trecut peste ele si ca pasager in spate si ca sofer. In spate pur si simplu m-au aruncat in sus - fundul meu s-a despartit de bancheta nu foarte profilata a Sandero-ului. Norocul este ca spre deosebire de Clio, Dacia este foarte inalta in spate, si in timpul "sariturii" nu dai cu capu de plafon.

Ca sofer nu se simte in aceeasi masura, dar totusi e deranjant. (mentionez ca fenomenul asta nu se datoreaza abordarii incorecte a speedbumburilor - adica nu am franat exact inaintea lor, ceea ce ar crea balans fata spate si ar duce la "topait"; pur si simplu asa face masina daca treci la viteza mica peste denivelare).
Asa cum am mai spus, aveam asteptari destul de mici, dar Sandero nu numai ca le-a depasit, dar mi-a lasat si o impresie placuta dupa test. Nu are puncte negative majore, iar la pretul asta este intr-adevat o oferta buna.
Chestia este ca am plecat de acolo la fel de nedumerit ca inainte referitor la ce masina sa aleg din oferta destul de bogata a verii 2008.
Leave a comment: